zwani.com myspace graphic comments
Myspace Welcome Comments
Hello, AMPs

Welcome to the mobile web

duminică, 30 octombrie 2011

Din ciclul - Totul se transforma, nimic nu se pierde


Cum facem lesie acasa 

In trecut cand nu existau minunatii detergenti minune,  la spalat, bunica  folosea lesia. Nu costa nimic. Daca este destul de concentrata se poate folosi si la fabricarea sapunului in casa.
Se foloseste cenusa de lemn. Cu cat lemnul este de esenta mai tare, cu atat lesia va fi mai concentrata.
Lesia facuta acasa, din cenusa, este o solutie de hidroxid de potasiu (potasa caustica).
Intai trebuie sa va asigurati materia prima - apa de ploaie si cenusa din lemn de esenta tare (stejar, frasin). Apa de ploaie este ingredientul cheie.
Se utilizeaza un butoi, de preferat de lemn (plastic) la care se face o gaura in partea de jos cam la 5cm deasupra bazei. Gaura va fi astupata cu un dop de pluta lung de 5-6 cm care sa intre fix in gaura.
Gasiti un loc ferit, unde butoiul va fi asezat pe o baza din caramizi. Inaltarea butoiului este necesara pentru a putea scurge lesia intr-un recipient atunci cand va fi gata.

Atentie - lesia este caustica.

Trebuie sa aveti loc de manevre in jurul butoiului.
Pe fundul butoiului se pune un strat de piatra (de rau), curata, cam de marimea unei palme. Peste piatra se pune un strat de paie sau iarba de cca 15cm si deasupra cenusa. Puteti umple butoiul cu cenusa sau nu. Piatra si paiele au rol de filtru. Puneti apoi o tigaie sub gaura de scurgere si scoateti dopul de pluta.
Turnati apa de ploaie in butoi. Cand apa incepe sa curga prin gaura, se pune dopul de pluta inapoi,  continuand umplerea butoiului. Se poate folosi si apa distilata sau apa de condens de la o instalatie de aer conditionat sau de dezumidificare
Dupa o zi, cenusa ar trebui sa fie asezata si se mai poate adauga o noua cantitate.
Se lasa sa stea inca 3 zile. Se poate adauga cenusa timp de o saptamana in fiecare zi si sa scurgem lesia intr-o anumita zi a saptamanii, in mod regulat.
Pentru a folosi solutia caustica (la fabricarea sapunului sau la spalat) se verifica concentratia. Se ia un cartof cat pumnul sau un ou crud si se cufunda in solutie. Daca pluteste ramanand cu un sfert deasupra lichidului, lesia este gata.
  Daca nu pluteste mai trebuie adaugata cenusa sau se scurge apa si se toarna din nou in butoi lasand-o inca un ciclu.
Pregatiti un vas de sticla in care sa depozitati lesia atunci cand este gata. Asigurati recipientul cu un dop bine strans. Se pastreaza intr-un loc intunecos si rece pana la utilizare. Cu cat mai repede se utilizeaza, cu atat mai bine.

Busuioc - Ocimum basilicum


    Am cautat informatii despre busuioc. Ma interesa sa stiu daca rezista peste iarna, in interior. Inca nu m-am lamurit, mai ales ca nu stiu ce varietate este planta (busuiocul) pe care o am in ghiveci. Este din seminte puse in primavara. I-am taiat inflorescentele/semintele si are frunzulite noi.
    Oricum, i-am schimbat pamantul cu unul pentru plante aromatice si l-am asezat intr-un loc insorit in veranda cu flori.
  Face parte din familia Lamiaceae si la noi este cultivat, in general, ca planta anuala. Exista multe varietati de busuioc, din care mai populare sunt:
- Ocimum basilicum 'Grand Vert' sau Ocimum basilicum var. genovese - are frunze mari, ovale
- Ocimum basilicum 'Fin vert' - frunze mici, netede, verde crud, cu aroma usor picanta
- Ocimum basilicum var. thyrsiflora - frunze verzi, tije si inflorescente rosiatice, aroma puternica asemanatoare cu cea de anason
- Ocimum basilicum purpurascens - frunze si tulpini violacee. Flori roz pal. Aroma usor piperata.
- Ocimum basilicum 'frunze de salata' - frunze foarte mari, gofrate, verde mediu. Aroma usor apropiata de anason.
- Ocimum basilicum 'citriodorum' - frunze verde deschis, aproape galbene. Gust de lamaie. Sensibil la vant si soare puternic.
- Ocimum tenuiflorum L. sau Ocimum sanctum - specie considerata sacra. Cultivata pe langa templele budiste.


     Cultura de busuioc necesita un climat cald si insorit. Este cultivat atat in gradina cat si la ghiveci. Cand temperatura scade sub 10grdC, busuiocul pierde frunzele.
     Prefera soluri afanate, bine drenate cu expunere la soare cel putin 5 ore pe zi, fara curenti de aer.
     Pentru cresterea productiei de frunze trebuie eliminate florile cand incep sa se formeze.
     Pentru seminte se pastreaza cateva tije florale care se formeaza toamna.
     Semintele sunt mici, negre. Se seamana primavara in martie/aprilie, la interior pentru obtinerea de noi plante. Pentru germinare sunt necesare 20grdC.
     Busuiocul se poate cultiva alaturi de alte plante :  varza, fasole verde, dovlecei, rosii. Plantele cultivate intre rosii trebuie ferite de stropirea cu zeama bordeleza (sulfat de cupru) care distruge frunzele de busuioc.
     Busuiocul nu creste bine in vecinatatea altor plante aromatice : cimbru, rozmarin, patrunjel.
     Curiozitati (pentru noi) :
- in India nu este folosit la mancare deoareceeste considerat sacru. Este cultivat in jurul templelor si este folosit la diferite ceremonii religioase.
- in sec.XIX se credea ca busuiocul creste bine numai daca i se aduc injurii.
- exista credinta populara ca busuiocul creste mai bine in gospodariile ocolite de noroc sau in care exista scandaluri.

Supa cu "pistou" (sos provensal de busuioc)

     Se pun 2l de apa la fiert, intr-o oala mare, impreuna cu ojumatate de kilogram de fasole verde taiata bucati mici, 3-4 cartofi curatati si taiati cubulete, doua rosii decojite si feliate, sare.
     Cand legumele sunt aproape fierte se adauga 200g fidea si se fierbe amestecand din cand in cand pentru a nu lipi pe fundul oalei. Supa trebuie sa fie groasa.
     Se prepara sosul din 3-4 catei de usturoi pisati impreuna cu o mana de frunze proaspete de busuioc si 3-4 linguri de ulei de masline. Apoi se adauga 2 linguri de supa.
    Acest sos se adauga in supa impreuna cu o mana de branza rasa chiar inainte de a fi servita.
    Supa se serveste alaturi de un pahar de vin alb sau roze.

duminică, 9 octombrie 2011

Rosii adevarate

     In fiecare an, de cand am gradina (2000) am incercat diverse soiuri de rosii, din seminte de cumparat. Am avut seminte pentru amatori, nu din cele "profesionale" fiindca le cultiv pentru consumul propriu. Am incercat toate trucurile/sfaturile aflate de pe la vecinii mei si/sau citite pe internet sau prin carti. Uneori le-am mai stropit cu chimicale, alteori cu zeama de urzici si alte solutii bio. Rosii ca anul acesta insa, n-am avut niciodata. Este octombrie si mai am rosii in gradina. Culeg din cele care sunt rozalii. Le pun intr-un castron acoperite cu un servet de bucatarie si in doua - trei zile sunt bune de salata.
Rosiile gorgovene
     Sunt plantate din primavara. Am facut rasaduri din seminte aduse din Gorgova, de la un localnic care le pastreaza de ani de zile. Nu le-am stropit cu nimic. Nici chimicale, nici solutii bio. Am imprastiat gunoi de grajd (vechi de un an) cand am sapat locul, inainte sa plantez rasadurile. Le-am sustinut intai cu araci. Apoi am improvizat niste spaliere fiindca fructele trageau planta la pamant. La un moment dat, prin august, s-au uscat o parte din frunze, dar au ramas destule, care sunt inca verzi si plantele inca au flori si rod. Poate ca le-a ajutat si vremea secetoasa. Fructele sunt mari, majoritatea au intre 300g si 500g. Si au GUST de rosie, cum aveau cele din copilaria mea (asta a fost in urma cu multi ani).
     Inca nu s-a dus nici toamna, dar abia astept sa vina primavara. Voi face spaliere rezistente, din timp, pentru rosiile gorgovene. Gunoiul de grajd e pregatit, asteapta primii fulgi pentru a fi imprastiat in gradina.

marți, 27 septembrie 2011

Garduri vii 2

Un gard viu temporar, poate fi format , de ex.de dovlecii agatatori ca si de fasole sau castraveti.
Pe latura scurta a gardului de la curtea pasarilor am plantat dovleci "la metru" despre care am scris aici.

Gardul cu dovleci

Floare de dovleac la metru - Lagenaria longissima

luni, 19 septembrie 2011

Garduri vii 1

     Mi-ar fi placut sa am un gard viu, in locul celui de beton, care separa curtea de ulita. Unul infloricios, din tufe care sa infloreasca pe rand, in toate anotimpurile.
     Am facut totusi unul la curtea pasarilor, care era inconjurata cu un gard de plasa de Buzau. Are rol "acoperitor", dar si de "umbrar" pentru pasari.
Gardul la curtea pasarilor
     Am folosit Berberis cu frunze rosii si Ulm. De ce? Pentru ca le-am gasit sub forma de butasi inradacinati, la un pret mic in momentul acela. Am plantat din jumatate in jumatate de metru "betele" in primavara lui 2009, intercalat, un Berberis, un Ulm, etc.
Deocamdata e cam ciufulit fiindca nu l-am mai taiat din primavara. O data cu venirea toamnei il pandeste foarfeca si pe el si restul pomilor, tufelor, pentru curatenia de toamna.

vineri, 16 septembrie 2011

Pepene galben - Cantaloupe Charentais


  Cultivat in Franta inca din sec. XV, pepenele Cantaloup a devenit in timp ceea ce azi se numeste Charentais. Sferic, usor aplatizat, culoare verde - gri care trece in galben la maturitate, acest pepene are striuri verde inchis si o coaja neteda, foarte subtire. 
Cantalup Charentais - in devenire

  Miezul portocaliu, suculent si foarte dulce are aroma de strugure muscat - spun expertii - ceea ce il face deosebit. Este cel mai gustos pepene pe care l-am mancat vreodata.
  Plantat din aprilie, in solar, am recoltat primul pepene sfarsitul lui iulie. Are nevoie de un sol argilos cu continut mare de calciu.
  Miezul foarte dulce, cu continut mare de zahar, fermenteaza repede, de unde durata scurta de conservare - 3-5 zile de la cules.

miercuri, 14 septembrie 2011

Nepeta mussinii

 Iarba matei sau menta matei este o planta aromatica din familia mentei, Lamiaceae.
 Originara din Europa si Asia, este o erbacee perena. Infloreste vara din iunie pana in septembrie. Florile sunt mici, in clustere, de culore bleu deschis. Frunzele sunt  verde-gri. In gradini este utilizata ca planta acoperitoare si creste pana la 30-40cm inaltime.

 Am plantat cateva fire printre trandafirii Teahybrid. Nu au crescut mai inalte de 30cm, dar au format un covoras de 30-40cm diametru, fiecare. Sunt nepretentiose ca ingrijire. Rezista bine la seceta si acopera frumos zonele goale de la baza trandafirilor.
Nepeta mussinii


luni, 12 septembrie 2011

Iedera de pamant - Glechoma hederaceea

 Glechoma hederaceea , poate fi folosita ca un inlocuitor al gazonului in zone mai putin circulate.
 Glechoma este o planta aromatica, perena, acoperitoare de sol, din familia mentei (Lamiaceae), care creste cel mai bine in zone usor umbrite. Este originara din Europa, dar a fost aclimatizata si in unele zone de pe continentul american, unde este considerta chiar invaziva.

  Unul din motivele pentru care ocupa repede suprafete insemnate este modul de inmultire, asemanator capsunilor. Tulpinile taratoare inradacineaza usor. In conditii prielnice formeaza un covor dens. Florile sunt mici de culoare bleu-purpuriu.
Planta este cunoscuta inca din antichitate, ca avand unele proprietati medicinale. Conform Botanical.com acestea ar fi : "diuretic, astringent, tonic. Folositoare in bolile de rinichi si indigestie."
Desigur, nici o planta nu trebuie ingerata fara a fi recomndata de un specialist in domeniu.
Glechoma a fost una din principalele ierburi utilizate in trecut de Saxoni la limpezirea berii. Nu numai ca limpeze berea, dar ii imbunatatea aroma si  calitatile.
 Glechoma este cunoscuta sub denumirea de 'creeping Charley' sau 'catfoot' (laba pisicii) din cauza formei frunzelor, asemanatoare cu labuta pisicii. Chiar daca denumirea sugereaza o 'prietenie' intre planta si animalele de casa, planta poate deveni otravitoare pentru caini si pisici, mancata in cantitate mare.

vineri, 9 septembrie 2011

Usturoi de societate - Society garlic

L-am vazut, mi-au placut florile liliachiu deschis si frunzele in doua culori, l-am cumparat. Tulbaghia violacea variegata, am aflat, dupa ce l-am cumparat, ca este asa zisul Usturoi de societate sau Usturoiul de camera. Se zice ca nu-ti miroase gura dupa ce il mananci, chiar daca are acelasi gust ca si usturoiul obisnuit.

Tulbaghia violacea variegata
Face parte din familia Amarillydaceae. Este originar din Africa de sud.
Frunzele si rizomii miros a usturoi, dar florile au un parfum dulce asemanator cu al zambilei.
Creste in soluri usoare, nisipoase, in soare sau chiar in semiumbra. Se poate folosi amestec pentru cactusi din comert.
Pana la inflorire se uda mai des, apoi din ce in ce mai putin. In anotimpul rece se uda foarte rar.
Suporta geruri usoare, pana la temperaturi de aprox. -5grdC. Din acest motiv, imediat ce temperaturile se situeaza constant la 5grdC, trebuie adus in interior.
Fertilizarea se face din aprilie pana in septembrie, o data pe luna, cu ingrasamant pentru plante cu flori la jumatate din doza prescrisa.
Se inmulteste prin divizarea rizomilor in timpul repaosului vegetativ.

marți, 30 august 2011

Dovlecelul sicilian - Parfum de Palermo

               Dovlecelul sicilian  -  Lagenaria longissima - este o specialitate locala, siciliana, putand ajunge la lungimea de un metru. Are un gust deosebit si este utilizat pentru a pregati o supa tipic siciliana, cu bucati de dovlecel, lastari tineri cu frunze (tenerumi) si paste (spagheti).
Lastari tineri

Se cultiva ca orice alt Cucurbitaceu avand aceleasi nevoi. Un sol imbogatit cu materie organica si apa din abundenta. Creste repede atingand dimensiuni impresionante. Pentru a obtine dovlecei lungi si drepti, plantele trebuie sustinute pe un suport inalt, rezistent. Daca raman pe pamant, dovleceii vor avea o forma sinusoidala.
              Am cumparat in primavara seminte si fara prea mare tragere de inima, le-am pus pe la sfarsitul lunii mai in gradina, de-a lungul unui gard din plasa de sarma.
Gardul cu dovlecei

Am udat frecvent si am avut o surpiza placuta. Au germinat aproape toate semintele. Gardul a disparut  sub perdeaua de frunze verzi si flori albe. Primii dovlecei lungi i-am cules spre sfarsitul lunii iulie. 
In afara de supa siciliana ( Minestra di tenerumi), pot fi utilizati ca orice alt fel de dovlecel.
Se culeg cand au max. 30cm.

Supa siciliana

o mana buna de lastari
un dovlecel curatat si taiat cubulete
50g branza telemea (de preferat de oaie)
4 linguri de rosii taiate cubulete
4 frunze de busuioc proaspat
doi catei de usturoi
120g spagheti rupte bucati
ulei de masline extravirgin
sare

Am adunat lastari tineri de 10-15cm, i-am spalat in mai multe ape si i-am taiat. Am pus 1,5l apa la fiert cu putina sare. Cand apa a inceput sa fiarba am pus lastarii. Se lasa sa fiarba cam 10min.
Intre timp am curatat si taiat cei doi catei de usturoi, rosiile si frunzele de busuioc. Intr-o tigaie, calim usor usturoiul, in doua linguri de ulei extravirgin, impreuna cu rosiile cubulete si frunzele de busuioc timp de 2-3 min.
Punem cubuletele de dovlecel la fiert, in oala in care fierb lastarii. Adaugam rosiile calite si apoi spagheti. Lasam sa mai fiarba 7-8 min pana ce pastele sunt "al dente". Stingem focul si adaugam branza taiata cubulete mici.

Pofta buna !


joi, 13 ianuarie 2011

Asocierea legumelor - plante companion


FavorabilDefavorabil
Usturoisfecla, morcov, capsuni, salata verde, ceapa, praz, tomatevarza, fasole, mazare
Vinetefasole, ridichi, salata verde
Sfecla rosieusturoi, fasole, salata verde, ceapaspanac, tomate
Morcovusturoi, marar, varza, salata verde, ceapa, praz, mazare, rosii, ridichi, arpagicmarar (flori), alte soiuri de morcovi
Ţelinăvarza, spanac, fasole, praz, tomatealte soiuri de ţelină
Varzamorcovi, caltunas, castravete, spanac, fasole, salata verde, mazare, rosiicapsuni, usturoi, ceapa, alte soiuri de varza
Castravetemarar, busuioc, varza, fasole, salata verde, ceapa,ridiche
Spanacsfecla, morcov, varza, capsuni, salata verde, fasole, napi, ceapa, rosiisfecla rosie, spanac
Capsunilimba mielului, usturoi, spanac, salata verde, fasole, prazvarza, rosii
Fasolevinete, sfecla, telina, varza, castraveti, spanac, capsuni, rosii, cimbruceapa, usturoi, mazare, praz
Salatamarar, vinete, sfecla, limba mielului, morcov, asmatui, castravete, spanac, capsuni, ridichitelina, patrunjel
Pepene galbenfasole, salata verdecastravete, dovleac placintar
Napmarar, spanac, mazare, salata verde, rosii
Ceapausturoi, sfecla rosie, morcov, castraveti, salata verde, rosiivarza, fasole, praz, mazare
Prazusturoi, morcov, telina, capsuni, rosiifasole, mazare
Mazăremorcov, telina, varza, gulie, ridichi, salatausturoi, ceapa, fasole, ceapa, tomate
Ridichevinete, morcovi, salata verde, rosii, fasole, mazareasmatui, castravete
Rosiiusturoi, morcov, telina, varza, spanac, fasole, napi, ceapa, busuioc, patrunjel, prazsfecla rosie, capsuni, mazare

Cum fac cu dumadele


      Dumadele, adica tomatele, adica patlagelele, adica rosiile, stiintific numite Lycopersicum esculentum, au secretele lor. Bine ascunse.  Daca ai crescut pe asfalt sigur nu vei reusi sa cresti o rosie, atunci cand te destepti si te muti la tara. De aceea, scriu aici ce am invatat din ce am citit din carti, mi s-a povestit de catre vecinii mei, tarani crescuti in glodul uliteisi maiapoi am experimentat in gradina proprie. E posibil sa fie si greseli in cele ce am scris. Se corecteaza. Oricum 'invatamintele' sunt pentru cei ca mine si pentru mine (sa nu le uit), care nu fac productie si care habar n-au avut despre agricultura pana la o varsta destul de inaintata.

@Pentru cultura timpurie in solar, semintele se pun la germinat din a doua jumatate a lunii ianuarie.
        @Pentru gradina, semintele se pun la germinat in prima parte a lunii februarie, astfel incat, pe la mijlocul lunii aprilie sa transplantam rasadurile.
     Rasaduri din seminte
     A. In sera calda sau pe pervazul ferestrei
1.  Pregatesc pamantul pentru semanat – amestec pamant gras cu 1/3nisip si/sau perlit. Il pun intr-o tavita. Il tasez usor prin scuturare. Il pulverizez cu ceai de musetel sau un fungicid slab (chimic)

2.  Inmoi semintele in ceai de musetel sau fungicid slab (solutie cu previcur) Inmuierea poate dura de la o ora la 3-4 functie de rabdarea si timpul gradinarului.

3.  Seman semintele in tavite, ordonat, pe randuri. 3-4 cm intre randuri si 1cm intre seminte pe rand.
        @Se pot folosi pastile de turba pentru semanare. Se vor tine intr-o minisera pana la repicare.

4.  Acopar semintele cu putin pamant si presez usor cu un carton

5.  Pulverizez apa (ceai de musetel) pe suprafata. Pamantul trebuie sa fie reavan, nu ud.

6.  Tavitele le acopar cu folie transparenta. Folia trebuie sa fie cu cel putin 5cm deasupra pamantului si cel mai bine intr-o pozitie inclinata. Astfel, picaturile de condens care se formeaza « curg la vale » si nu cad direct pe rasad.
        @Le ud prin pulverizare atunci cand aproape dispar picaturile de condens si pamantul se deschide la culoare (se usuca). La pastilele de turba, tot asa, cand se usuca, se deschid la culoare. Cu ocazia udarii, aerisesc si ladita.

7.  Semanaturile le asez la lumina undev unde au diferenta de temperatura intre noapte (10-15grd) si zi (22-28grd) . Astea sunt conditiile pe care le am eu si sunt apropiate de necesarul pentru germinare.
        @Timpul de germinare – 1 – max 2 saptamani
        @Timpul de la rasarire pana la aparitia primelor frunze adevarate – 2-3 saptamani

8. Repicarea (operatia de rarire/transplantare a plantelor mici, rasarite din seminte) se face cand ai doua frunze adevarate la plantutele rasarite in tavite/pastile turba. Semnul ca plantele trebuie puse in ghivece noi, la cele semanate in pastile de turba, este aparitia radacinilor la vedere.
        @pamantul folosit pentru repicare trebuie sa fie bogat in nutrienti si amestecat cu nisip si/sau perlit ca si cel pentru semanare.

9.  Pun cate o plantuta/pastila in ghivece de min 7x7x7 sau in pahare de iaurt (400g) gaurite corespunzator. Le ingrop cam 1cm din tulpina. In aceasta faza plantele au cativa cm inaltime.

10. Se pulverizeaza preventiv cu un fungicid (solutie slaba), dar eu n-o fac.

11. Udarea o fac cu o stropitoare cu gura ingusta sau prin pulverizare. Tomatele beau apa multa, dar au nevoie de uscarea partiala a pamantului intre udari.

 12. Cam la o saptamana dupa repicare, incep fertilizarea cu ingrasamant foliar. De obicei folosesc Cropmax. O fac de 2-3 ori pana la plantarea in gradina.

13. Rasadurile trebuie "calite", cu 10-15zile inainte de plantarea in gradina. Cand vremea permite, ziua, intre ora 10 si 16 scot rasadurile la soare, sau deschid fereastra in dreptul lor. La inceput cate putin si apoi din ce in ce mai mult pentru a le cali.
        @ Timpul de la rasarire pana la plantarea in gradina este de aprox. 50-60 zile
14. Plantarea in gradina se face pana la frunzele bazale, adica putin mai adanc decat au fost in ghivecele 7x7x7, respectiv paharele de iaurt. Frunzele de la baza se rup.
@Rasadul trebuie sa aiba deja una-doua flori pornite cand il trecem in gradina.
@Un rasad sanatos va avea o tulpina de grosimea cel putin a unui creion.

B. In rasadnita

        Rasadnita o infiintez la sfarsitul lunii februarie, in gradina. Locul trebuie sa fie ferit de vant si sa aiba soare cat mai mult. Fac un pat de 40-50cm inaltime din balega de cal (sau vaca) proaspata peste care asez cam 20-25cm mranita din productia proprie. Acopar cu folie. Cam intr-o saptamana pe folie apare condensul. Inseamna ca materialul a inceput sa fermenteze (se incalzeste) si se pot pune semintele. Pun o rama inalta de cca 60-70cm peste patul pregatit ca mai sus. Rama va fi imbracata in folie.
Dupa germinare, cand au 2 perechi de frunze adevarate, plantele se raresc (repica).
Din timp in timp, in functie de temperatura, rasadnita se aeriseste.
La nevoie se uda cu atentie, pentru a nu desradacina plantutele.

        Cum procedez cu rasadurile

1. Faceti singuri rasadul ca mai sus sau cumparati rasad si transplantati-l in gradina daca sunteti la prima incercare. Gradinarii cu experienta isi fac cu usurinta propriile rasaduri, dupa posibilitati, intr-o sera, rasadnita sau pe un pervaz insorit.
        Soiurile potrivite pentru un incepator ar fi cele denumite « cherry » sau care cresc sub forma de ciorchine, adecvate si pentru cresterea in ghivece.
        Plantarea mai multor soiuri are ca avantaj asigurarea unei recolte continui. Ca o regula generala, saditi cel putin doua fire de rosii pentru fiecare membru al familiei, din fiecare soi plantat. Daca doriti sa faceti suc, conserve sau bulion, de la patru fire/persoana in sus.

2. Alegeti un loc insorit pentru cresterea tomatelor. Au nevoie de minim 7 ore de soare zilnic si multa caldura pentru a se coace si a fi gustoase.

3. Pregatiti locul prin adaugarea de mranita (25-40kg/mp)  pe care o incorporati in suprafata solului (cca 10cm adancime). Rosiile au cerinte mari in ce priveste calitatea solului. Necesita ingrasare cu materie organica. Daca nu aveti posibilitatea sa faceti propria mranita/compost, cumparati pamant imbogatit din magazinele de specialitate.

4. Transplantati rasadul mai adanc. Ingropati pana la primele doua frunze bazale sau chiar si pana deasupra acestora. Noi radacini vor apare in lungul tulpinii ingropate, ajutand la dezvoltarea plantei. Intotdeauna, la transplantare trebuie avuta in vedere dezvoltarea de noi radacini.

5. Udarea rasadurilor - turnati fiecarei plante cca 1,5l (unii spun chiar 4l/planta) apa calduta (20-25grdC) imediat dupa transplantare, pentru micsorarea socului.

        6. Distanta intre plante variaza  in functie de soi ; micsorarea distantei pe rand, cam la jumatate din cea recomandata, ajuta plantele, vara, pe canicula. Se umbresc una pe alta.
Intre randuri trebuie pastrata o distanta minima (cat sa treaca o persoana) pentru a se putea efectua lucrarile necesare.

        7. Se continua udarea cu cca 0,5l apa calduta/planta zilnic in primele 7-10 zile dupa transplantare.

        8. Mulcirea plantelor se poate face la doua saptamani de la transplantare. Se poate folosi iarba (de la tunderea gazonului), paie sau ace de pin. Ajuta la pastrarea umiditatii solului pe timp de seceta si controlul aparitiei buruienilor.
        Stratul de iarba (paie sau ace de pin) trebuie sa fie gros de 2-3cm si 15-20cm diametru in jurul plantei.

        9. Daca nu ploua, se uda cu cca 7-8l de apa/planta/saptamana, incepand cu a treia saptamana de la plantare.
        Udarea se face de 2-3 ori pe saptamana, deci cam 3-4l apa la o udare.
        Pe vreme secetoasa se uda mai des si chiar cu mai multa apa.

10. Sustinerea plantelor
        La doua saptamani de la plantare se sustin plantele in diverse moduri.
        @Cu araci – trebuie sa fie de cel putin 1cm grosime si intre 1,5-2,5m inaltime. Se ingroapa 30-60cm la cca 5cm de planta, catre N. Se leaga planta de arac astfel incat sa nu se deterioreze (stranguleze) tulpina sau frunzele.
Aracii pot fi din lemn, bambus, plastic, fier-beton, etc.
        @Chiar daca e mai putin utilazata, se poate practica legarea pe un suport tip retea ca pentru plantele agatatoare. Aceasta metoda ajuta la producerea de recolte bogate, dar este greu de aplicat deoarece tomatele au tendinta sa formeze tufe mari, bogate.
        @Sustinerea plantei cu un support tip « cusca » (grilaj) - acesta trebuie sa fie de cca 1m inaltime, sau mai inalt, daca plantele vor fi mai mari. Unele soiuri ajung la peste 1,5m inaltime.
        Un astfel de suport se poate realiza din plasa de sarma cu ochiuri mari, roluita (un cilindru gol) la dimensiunile dorite. Acest rulou se sustine cu araci infipti in pamant. 
@Pe spalieri. Se ingroapa stalpi din lemn inalti de 1,5-2m si grosi de min 7cm, din 2 in 2m. Intre stalpi se leaga 2-3 randuri de sirma de 3mm, distantate la 60cm una de alta. Pe sarme se vor lega tomatele pe masura ce cresc. Dimensiunile spalierilor sunt functie de marimea soiului de rosii cultivat

        11. Evitati folosirea ingrasamintelor chimice. Tomatele cresc foarte bine cu ingrasamant organic. Daca totusi utilizati ingrasaminte chimice, incercati cu jumatate din doza recomandata de producator, dar scurtati intervalul de timp la jumatate. Ingrasarea in exces conduce la cresterea rapida a plantei, in detrimentul sanatatii acesteia. Devine sensibila la boli si daunatori.

        12. Scuturati usor plantele o data, de doua ori pe saptamana timp de cateva secunde, dupa aparitia florilor. Aceasta operatie ajuta la cresterea productivitatii prin redistribuirea suplimentara de polen.

        13. Urmariti aparitia fructelor dupa min 45 zile de la plantarea in gradina.

        14. Trucuri

        @Pentru gradinile foarte mici – rosiile cresc si in ghiveci de 40-50cm inaltime si 45-60cm largime. Se umple cu pamant gras amestecat cu 1/3 nisip. Se planteaza rosia. Se infig 3-4 araci inalti in jurul plantei si se leaga intre ei.
        @Tomatele prefera un sol cu pH 6,0 la 6,8. Caderea florilor poate fi cauzata de lipsa de calciu care apare frecvent in solurile mai acide. Cenusa de lemn, de la soba din gospodarie, aruncata in brazda, pe timpul iernii, duce pH-ul spre valori usor alcaline.
        @Inainte de plantarea rasadului
-       aruncati cativa pumni de material organic pe fundul gropii de plantare. Pe masura ce radacinile cresc, vor atinge acest strat nutritiv folositor la dezvoltarea fructelor.
Sau
-      faceti un sant de cca 15cm adancime. Puneti un strat de urzici proaspat taiate, acoperiti-le cu un strat fin de pamant, apoi plantati rasadul. De asemeni, daca udati o data la saptamana cu zeama de urzici, plantele vor creste sanatoase.
@ Un fir de cupru trecut transversal prin tulpina plantei, sub nivelul solului, ajuta la pastrarea sanatatii plantei.
        @Fructele pot fi culese oricand dupa ce incep sa-si schimbe culoarea (1/3 din fruct se inroseste)  si asezate pe un pervaz unde sa-si continue coacerea. Aceasta metoda reduce posibilitatea pierderii fructelor datorita diverselor maladii ce le pot ataca in timpul coacerii. Sunt mult mai gustoase daca se lasa sa se coaca pe planta.
        @La plantarea in gradina puteti folosi un recipient (sticla de plastic) desfacut la ambele capete pe care sa-l ingropati impreuna cu planta in jurul ei sau alaturi. Foloseste pentru udare. Umpleti recipientul cu apa si aceasta va ajunge direct la radacinile plantei.
        @Infasurati tulpina plantei pana la coletul cu radacini in benzi din hartie de ziar. Vor feri planta de atacul coropisnitelor.
        @Cand incep sa se coaca fructele, aruncati un cub de zahar in recipientul de plastic si umpleti usor cu apa. Zaharoza va alimenta planta ajutand la obtinerea de rosii gustoase.
        @Copilirea (indepartarea lastarilor laterali crescuti la incheietura dintre tulpina principala si frunze/ramuri) se practica pentru obtinerea de fructe mai mari. Lastarii (copilii) vor lua tot mai mult din hrana plantei pe masura ce cresc. Ca regula generala, pastrarea lastarilor va avea ca rezultat producerea mai multor fructe dar de dimensiuni mult mai mici.
In general, copilii se rup imediat ce apar pe planta.
        @Cand copiliti plantele cu crestere nedeterminata, puteti proceda la ciupirea copililor, cand au 4-5 frunze pentru stoparea cresterii si pastrarea frunzelor respective. Astfel, se inlatura efortul de crestere a unei ramuri lungi, dar se pastreaza frunzele care vor ajuta la hranirea plantei.
        @Copilii (lastarii laterali) inradacineaza foarte usor in sol umed rezultand noi plante. Este insa nevoie de un lastar destul de mare si nu e de mare folos in climat cu sezon de crestere scurt. In acest caz plantele nu au timpul necesar de a ajunge la maturitate si recolta este compromisa.
@Utilizarea plantelor crescute organic (fie cumparate, fie din seminte proprii) asigura obtinerea de fructe curate, fara pesticide sau alte posibile substante chimice daunatoare.
        @Se poate incepe cultivarea tomatelor mai devreme decat sezonul normal, prin infiintarea unei sere temporare. Cumparati sau confectionati un grilaj cilindric (suport tip cusca) din material utilizat pentru garduri. Inalt de 1-1,5m si cu un diametru de 30-40cm.  Puteti folosi plasa de sarma acoperita cu plastic, cu ochiuri largi. La plantarea rasadului se ingroapa 15-20cm si cilindrul de plasa in pamant. Apoi se imbraca cusca in folie transparenta. Astfel se mentine umiditatea si o parte din caldura necesara plantei. Se inlatura folia cand planta atinge inaltimea grilajului sau apar primele fructe. Una din doua.
@Folositi zeama de gunoi de grajd pentru ingrasare. Daca aveti acces la gunoi de grajd bine putrezit va puteti face propriul ingrasamant. Puneti gunoi intr-un dres vechi si scufundati-l intr-o galeata de 20l. Lasati-l cateva zile. Diluati zeama 1 :1 cu apa si udati plantele.
        @Chiar daca trebuie sa evitati aruncarea resturilor de cafea in cantitati mari in compost, cofeina este utila, fiind toxica pentru melci si alti daunatori ai plantelor. Rezultate bune se obtin prin pulverizarea plantelor cu cafea. Pe frunze, cofeina nu are concentratia atat de mare incat sa dauneze plantei, dar destul cat sa devina un repelent puternic pentru diversi daunatori.
        @Pentru dezvoltarea armonioasa a plantelor si protectia impotriva bolilor si daunatorilor se practica culturile companion. Plantarea de busuioc la o distanta de cca 50cm , de ex., imbogateste parfumul rosiilor si actioneaza ca repelent pentru diverse insecte. Morcovii ajuta la cresterea productiei de rosii, deoarece tomatele trag substante nutritive de la morcovi (ca urmare morcovii raman mai mici). Busuiocul este un adaos delicios in diferite salate si in sosuri pentru paste de ex.
        Vezi si Asocierea legumelor
        @Daca temperaturile depasesc constant 35grdC este indicata umbrirea partiala a tomatelor in timpul pranzului.

        15. Despre conditii de cultura
         Tomatele iubesc caldura si cresc repede imediat ce au inradacinat. Solultrebuie sa fie cald pentru o buna inradacinare. Solul se prepara cu materie organica. Se face un sant mai scurt decat inaltimea rasadului cu tot cu ghiveci. La un capat al gaurii sapati adanc atat cat ghiveciul asezat acolo sa fie aproape acoperit. Aceasta parte adancita este pentru balotulde radacini. Pe o parte a tulpinii plantei (numai pe o parte) scrijeliti usor 4/5 din tulpina, incepand de la baza in sus astfel incat sa luati pielita exterioara. Actionati usor ca restul plantei sa ramana intact. Planta se sprijina in palma mainii libere. Apoi puneti planta pe o parte in sant. Partea scrijelita spre in jos si balotul de radacini in partea adanca. Tulpina trebuie sa fie cam la 1,5cm de suprafata. Acoperiti aproape intreaga planta cu noroi lasand numai varful afara (cam 3cm). Faceti o ridicatura din pamant astfel incat varful plantei sa fie indreptat in sus. Umblati cu atentie in special cu varful de crestere. Apasati usor solul pentru a intra in contact cu tulpina decojita partial. Udati si mai adaugati pamant pentru ca balotul de radacini sa fie bine acoperit.
@Prin scrijelirea (decojirea) tulpinii se expune stratul celular din care vor creste radacini. Prin ingroparea la suprafata se asigura caldura necesara. Sistemul radicular se va dezvolta in jos, in pamant. In scurt timp vom avea un sistem radicular puternic care va sustine partea verde a plantei. Cu dezvoltarea radacinilor si planta va incepe sa creasca rapid producand ramuri viguroase si multe inflorescente.
        @Motivul plantarii pe santul de mica adancime este ca plantele de tomate iubesc solul cald. Cand se sapa o gaura si balotul de radacini este plantat profund, acestea vor creste mai lent deoarece caldura ajunge mai greu in adanc decât in suprafata. Este bine sa mulcim solul peste vara, cand este foarte cald si este nevoie sa se retina umezeala si sa se descurajeze buruienile.
        @Plantele cu crestere determinata se dezvolta intre anumite limite si apoi se opresc sau incetinesc cresterea. Plantele cu crestere nedeterminata cresc incontinuu formand tufe mari, dezordonate.
        @Niciodata nu rupeti lastarii laterali (crescuti la baza ramurilor cu fructe) la tomatele cu crestere determinata. Acest tip de plante produc toate fructele o data si ruperea lastarilor va avea ca rezultat o recolta slaba.

        16. Lucrarile fara de care nu veti avea recolte bune de rosii :
        @Legarea – se face pe masura ce cresc plantele
@ Copilirea – se face la plantele cu crestere nedeterminata, de cate ori este nevoie
@Udarea – de cate ori este nevoie. Vara pe canicula se uda noaptea sau dimineata foarte devreme, cand pamantul este racorit. Este de preferat un sistem de udare prin picurare.
@Prasitul – se face prima data cam la doua saptamani de la plantare. Apoi, ori de cate ori este nevoie. Are ca scop spargerea crustei care se formeaza de la udare si distrugerea buruienilor.
@Ingrasarea – dupa stabilizarea rasadului in gradina, se face cam la doua saptamani, de preferat cu ingrasamant natural.
        @ Carnitul – consta in ruperea varfului plantei la doua-trei frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. Urmareste stoparea dezvoltarii plantei in favoarea coacerii si cresterii fructelor. Se face cand planta are 6-7 ciorchini de fructe.
         @Copilirea si carnitul se practica la soiurile cu crestere nedeterminata.

        17. Atentionari
        @Tomatele sunt predispuse atacului multor boli si daunatori, dar acestea pot fi evitate in marea majoritate, in primul rand folosind soiuri rezistente.
        @Pentru prevenirea mucegaiurilor si bolilor produse de ciuperci, udati plantele dimineata, de preferinta, prin utilizarea unui sistem de irigare prin picurare sau inundare pe sant. Stropirea plantei cu apa creste sansele aparitiei mucegaiului si proliferarii sporilor ciupercilor, deci infectarea. Face exceptie pulverizarea plantei cu ingrasamant foliar, care contine microelemente ce vor fi absorbite direct ajutand la o buna dezvoltare a plantei. Aceste stropiri ar trebui facute seara sau dimineata devreme, cand porii sunt deschisi.
        @Nu mancati niciodata altceva decat fructele de tomate. Restul partilor sunt toxice ca la toate plantele din aceasta familie (Solanaceae)
        @Pentru recolte bune sunt necesare atat anumite conditii de climat cat si de sol. Nu asteptati recolte bogate in verile ploioase si reci.
        @La transplantare aveti grija sa nu deranjati sistemul radicular. Daca sunt taiate su ranite multe radacini, planta se dezvolta mai greu sau poate muri.
        @Pe masura ce plantele se dezvolta, materialul legaturilor poate deveni prea strans si va sugruma tulpina care se ingroasa. De aceea e bine sa folosim un material elastic ; de exemplu fasii de panza din haine mai vechi sau fasii dintr-un dres. Acestea din urma sunt suficient de elastice si rezistente. Pot fi folosite si la legarea altor plante.





marți, 4 ianuarie 2011

Trandafiri din seminte

Am aflat de curand, cate ceva, despre cresterea trandafirilor din seminte. Se pare ca acestia pot avea flori cu totul deosebite fata de parinti. Cum pe mine nu ma intereseaza foarte mult partea stiintifica, m-am informat cat de cat, asupra subiectului si am pornit la practica.
Metoda de pregatire si insamantare folosita si pe care o voi descrie mai jos, este relativ cunoscuta printre cei care obisnuiesc sa-si creasca plantele din seminte.
Am adunat cateva macese de la trei trandafiri diferiti.
De la un teahybrid a carui denumire nu o cunosc si care il voi numi in continuare ThNOID.
De la Rosarium Uetersen, un catarator viguros.
De la un englezesc, (cred ca este Heritage), care creste sub forma de tufa. Macesele au aparut in mod natural, fara vreo interventie umana. Ar fi trebuit adunate inainte de primul inghet, undeva pe la jumatatea lui noiembrie. Dar,  cum mai mereu imi vine pofta de experimentari la timp nepotrivit, eu le-am cules pe la jumatatea lui decembrie. Dupa cateva nopti geroase, cu temperaturi de pana la minus 10C.
Le-am pus direct in pungi cu fermoar, etichetate, pe care le-am pastrat in sertarul de legume al frigiderului, pana dupa sarbatori.

Astazi, am taiat macesele in doua cu un cutit. Semintele sunt destul de mari. Numarul lor difera de la un fruct la altul, chiar daca provin de la acelasi trandafir. Se poate observa si diferenta de marime intre macese. Cea de la Th a fost mult mai mare decat celelalte.
 
.


Am spalat semintele cu apa calda. Le-am pus intr-o sita metalica pentru ceai si le-am razuit pe peretele acesteia. Operatia are ca scop eliminarea tuturor urmelor de fruct. Apoi le-am lasat doua ore in ceai de musetel, caldut, pentru inmuiere. Intre timp am pregatit servetele groase si pungi cu fermoar, etichetate. Am asezat semintele pe servetelele impaturite. Am udat servetelul cu ceai de musetele prin pulverizare, astfel incat sa nu fie foarte ud. Am impachetat si am pus servetelele in pungi. Am pus totul in sertarul de legume al frigiderului.Pentru ca semintele sa germineze este nevoie de stratificare timp de trei luni. La inceputul lui martie ar trebui sa apara primele semne de germinare.
 Stratificarea este operatia de mentinere la rece a semintelor, astfel incat sa se imite conditiile naturale de iernare.
Pentru evitarea aparitiei mucegaiului, se poate folosi apa oxigenata in locul ceaiului de musetel.
Se verifica semintele din cand in cand si se mai pulverizeaza, daca este cazul, pentru a se pastra umiditatea.
La primele semne de incoltire, semintele se scot din pungi si se planteaza intr-un substrat de insamantare, intr-o minisera. Substratul trebuie sa permita scurgerea cu usurinta a apei si sa hraneasca plantutele pana la trecerea lor in ghivece individuale.