Din ciclul - Totul se transforma, nimic nu se pierde

Cum facem lesie acasa 

In trecut cand nu existau minunatii detergenti minune,  la spalat, bunica  folosea lesia. Nu costa nimic. Daca este destul de concentrata se poate folosi si la fabricarea sapunului in casa.
Se foloseste cenusa de lemn. Cu cat lemnul este de esenta mai tare, cu atat lesia va fi mai concentrata.
Lesia facuta acasa, din cenusa, este o solutie de hidroxid de potasiu (potasa caustica).
Intai trebuie sa va asigurati materia prima - apa de ploaie si cenusa din lemn de esenta tare (stejar, frasin). Apa de ploaie este ingredientul cheie.
Se utilizeaza un butoi, de preferat de lemn (plastic) la care se face o gaura in partea de jos cam la 5cm deasupra bazei. Gaura va fi astupata cu un dop de pluta lung de 5-6 cm care sa intre fix in gaura.
Gasiti un loc ferit, unde butoiul va fi asezat pe o baza din caramizi. Inaltarea butoiului este necesara pentru a putea scurge lesia intr-un recipient atunci cand va fi gata.

Atentie - lesia este caustica.

Trebuie sa aveti loc de manevre in jurul butoiului.
Pe fundul butoiului se pune un strat de piatra (de rau), curata, cam de marimea unei palme. Peste piatra se pune un strat de paie sau iarba de cca 15cm si deasupra cenusa. Puteti umple butoiul cu cenusa sau nu. Piatra si paiele au rol de filtru. Puneti apoi o tigaie sub gaura de scurgere si scoateti dopul de pluta.
Turnati apa de ploaie in butoi. Cand apa incepe sa curga prin gaura, se pune dopul de pluta inapoi,  continuand umplerea butoiului. Se poate folosi si apa distilata sau apa de condens de la o instalatie de aer conditionat sau de dezumidificare
Dupa o zi, cenusa ar trebui sa fie asezata si se mai poate adauga o noua cantitate.
Se lasa sa stea inca 3 zile. Se poate adauga cenusa timp de o saptamana in fiecare zi si sa scurgem lesia intr-o anumita zi a saptamanii, in mod regulat.
Pentru a folosi solutia caustica (la fabricarea sapunului sau la spalat) se verifica concentratia. Se ia un cartof cat pumnul sau un ou crud si se cufunda in solutie. Daca pluteste ramanand cu un sfert deasupra lichidului, lesia este gata.
  Daca nu pluteste mai trebuie adaugata cenusa sau se scurge apa si se toarna din nou in butoi lasand-o inca un ciclu.
Pregatiti un vas de sticla in care sa depozitati lesia atunci cand este gata. Asigurati recipientul cu un dop bine strans. Se pastreaza intr-un loc intunecos si rece pana la utilizare. Cu cat mai repede se utilizeaza, cu atat mai bine.

Busuioc - Ocimum basilicum

    Am cautat informatii despre busuioc. Ma interesa sa stiu daca rezista peste iarna, in interior. Inca nu m-am lamurit, mai ales ca nu stiu ce varietate este planta (busuiocul) pe care o am in ghiveci. Este din seminte puse in primavara. I-am taiat inflorescentele/semintele si are frunzulite noi.
    Oricum, i-am schimbat pamantul cu unul pentru plante aromatice si l-am asezat intr-un loc insorit in veranda cu flori.
  Face parte din familia Lamiaceae si la noi este cultivat, in general, ca planta anuala. Exista multe varietati de busuioc, din care mai populare sunt:
- Ocimum basilicum 'Grand Vert' sau Ocimum basilicum var. genovese - are frunze mari, ovale
- Ocimum basilicum 'Fin vert' - frunze mici, netede, verde crud, cu aroma usor picanta
- Ocimum basilicum var. thyrsiflora - frunze verzi, tije si inflorescente rosiatice, aroma puternica asemanatoare cu cea de anason
- Ocimum basilicum purpurascens - frunze si tulpini violacee. Flori roz pal. Aroma usor piperata.
- Ocimum basilicum 'frunze de salata' - frunze foarte mari, gofrate, verde mediu. Aroma usor apropiata de anason.
- Ocimum basilicum 'citriodorum' - frunze verde deschis, aproape galbene. Gust de lamaie. Sensibil la vant si soare puternic.
- Ocimum tenuiflorum L. sau Ocimum sanctum - specie considerata sacra. Cultivata pe langa templele budiste.


     Cultura de busuioc necesita un climat cald si insorit. Este cultivat atat in gradina cat si la ghiveci. Cand temperatura scade sub 10grdC, busuiocul pierde frunzele.
     Prefera soluri afanate, bine drenate cu expunere la soare cel putin 5 ore pe zi, fara curenti de aer.
     Pentru cresterea productiei de frunze trebuie eliminate florile cand incep sa se formeze.
     Pentru seminte se pastreaza cateva tije florale care se formeaza toamna.
     Semintele sunt mici, negre. Se seamana primavara in martie/aprilie, la interior pentru obtinerea de noi plante. Pentru germinare sunt necesare 20grdC.
     Busuiocul se poate cultiva alaturi de alte plante :  varza, fasole verde, dovlecei, rosii. Plantele cultivate intre rosii trebuie ferite de stropirea cu zeama bordeleza (sulfat de cupru) care distruge frunzele de busuioc.
     Busuiocul nu creste bine in vecinatatea altor plante aromatice : cimbru, rozmarin, patrunjel.
     Curiozitati (pentru noi) :
- in India nu este folosit la mancare deoareceeste considerat sacru. Este cultivat in jurul templelor si este folosit la diferite ceremonii religioase.
- in sec.XIX se credea ca busuiocul creste bine numai daca i se aduc injurii.
- exista credinta populara ca busuiocul creste mai bine in gospodariile ocolite de noroc sau in care exista scandaluri.

Supa cu "pistou" (sos provensal de busuioc)

     Se pun 2l de apa la fiert, intr-o oala mare, impreuna cu ojumatate de kilogram de fasole verde taiata bucati mici, 3-4 cartofi curatati si taiati cubulete, doua rosii decojite si feliate, sare.
     Cand legumele sunt aproape fierte se adauga 200g fidea si se fierbe amestecand din cand in cand pentru a nu lipi pe fundul oalei. Supa trebuie sa fie groasa.
     Se prepara sosul din 3-4 catei de usturoi pisati impreuna cu o mana de frunze proaspete de busuioc si 3-4 linguri de ulei de masline. Apoi se adauga 2 linguri de supa.
    Acest sos se adauga in supa impreuna cu o mana de branza rasa chiar inainte de a fi servita.
    Supa se serveste alaturi de un pahar de vin alb sau roze.

Rosii adevarate

     In fiecare an, de cand am gradina (2000) am incercat diverse soiuri de rosii, din seminte de cumparat. Am avut seminte pentru amatori, nu din cele "profesionale" fiindca le cultiv pentru consumul propriu. Am incercat toate trucurile/sfaturile aflate de pe la vecinii mei si/sau citite pe internet sau prin carti. Uneori le-am mai stropit cu chimicale, alteori cu zeama de urzici si alte solutii bio. Rosii ca anul acesta insa, n-am avut niciodata. Este octombrie si mai am rosii in gradina. Culeg din cele care sunt rozalii. Le pun intr-un castron acoperite cu un servet de bucatarie si in doua - trei zile sunt bune de salata.

Rosiile gorgovene

     Sunt plantate din primavara. Am facut rasaduri din seminte aduse din Gorgova, de la un localnic care le pastreaza de ani de zile. Nu le-am stropit cu nimic. Nici chimicale, nici solutii bio. Am imprastiat gunoi de grajd (vechi de un an) cand am sapat locul, inainte sa plantez rasadurile. Le-am sustinut intai cu araci. Apoi am improvizat niste spaliere fiindca fructele trageau planta la pamant. La un moment dat, prin august, s-au uscat o parte din frunze, dar au ramas destule, care sunt inca verzi si plantele inca au flori si rod. Poate ca le-a ajutat si vremea secetoasa. Fructele sunt mari, majoritatea au intre 300g si 500g. Si au GUST de rosie, cum aveau cele din copilaria mea (asta a fost in urma cu multi ani).
     Inca nu s-a dus nici toamna, dar abia astept sa vina primavara. Voi face spaliere rezistente, din timp, pentru rosiile gorgovene. Gunoiul de grajd e pregatit, asteapta primii fulgi pentru a fi imprastiat in gradina.

Garduri vii 2

Un gard viu temporar, poate fi format , de ex.de dovlecii agatatori ca si de fasole sau castraveti.
Pe latura scurta a gardului de la curtea pasarilor am plantat dovleci "la metru" despre care am scris aici.

Gardul cu dovleci

Floare de dovleac la metru - Lagenaria longissima

Garduri vii 1

     Mi-ar fi placut sa am un gard viu, in locul celui de beton, care separa curtea de ulita. Unul infloricios, din tufe care sa infloreasca pe rand, in toate anotimpurile.
     Am facut totusi unul la curtea pasarilor, care era inconjurata cu un gard de plasa de Buzau. Are rol "acoperitor", dar si de "umbrar" pentru pasari.

Gardul la curtea pasarilor

     Am folosit Berberis cu frunze rosii si Ulm. De ce? Pentru ca le-am gasit sub forma de butasi inradacinati, la un pret mic in momentul acela. Am plantat din jumatate in jumatate de metru "betele" in primavara lui 2009, intercalat, un Berberis, un Ulm, etc.
Deocamdata e cam ciufulit fiindca nu l-am mai taiat din primavara. O data cu venirea toamnei il pandeste foarfeca si pe el si restul pomilor, tufelor, pentru curatenia de toamna.