Asocierea legumelor - plante companion

	Favorabil	Defavorabil
Usturoi	sfecla, morcov, capsuni, salata verde, ceapa, praz, tomate	varza, fasole, mazare
Vinete	fasole, ridichi, salata verde
Sfecla rosie	usturoi, fasole, salata verde, ceapa	spanac, tomate
Morcov	usturoi, marar, varza, salata verde, ceapa, praz, mazare, rosii, ridichi, arpagic	marar (flori), alte soiuri de morcovi
Ţelină	varza, spanac, fasole, praz, tomate	alte soiuri de ţelină
Varza	morcovi, caltunas, castravete, spanac, fasole, salata verde, mazare, rosii	capsuni, usturoi, ceapa, alte soiuri de varza
Castravete	marar, busuioc, varza, fasole, salata verde, ceapa,	ridiche
Spanac	sfecla, morcov, varza, capsuni, salata verde, fasole, napi, ceapa, rosii	sfecla rosie, spanac
Capsuni	limba mielului, usturoi, spanac, salata verde, fasole, praz	varza, rosii
Fasole	vinete, sfecla, telina, varza, castraveti, spanac, capsuni, rosii, cimbru	ceapa, usturoi, mazare, praz
Salata	marar, vinete, sfecla, limba mielului, morcov, asmatui, castravete, spanac, capsuni, ridichi	telina, patrunjel
Pepene galben	fasole, salata verde	castravete, dovleac placintar
Nap	marar, spanac, mazare, salata verde, rosii
Ceapa	usturoi, sfecla rosie, morcov, castraveti, salata verde, rosii	varza, fasole, praz, mazare
Praz	usturoi, morcov, telina, capsuni, rosii	fasole, mazare
Mazăre	morcov, telina, varza, gulie, ridichi, salata	usturoi, ceapa, fasole, ceapa, tomate
Ridiche	vinete, morcovi, salata verde, rosii, fasole, mazare	asmatui, castravete
Rosii	usturoi, morcov, telina, varza, spanac, fasole, napi, ceapa, busuioc, patrunjel, praz	sfecla rosie, capsuni, mazare

Cum fac cu dumadele

      Dumadele, adica tomatele, adica patlagelele, adica rosiile, stiintific numite Lycopersicum esculentum, au secretele lor. Bine ascunse.  Daca ai crescut pe asfalt sigur nu vei reusi sa cresti o rosie, atunci cand te destepti si te muti la tara. De aceea, scriu aici ce am invatat din ce am citit din carti, mi s-a povestit de catre vecinii mei, tarani crescuti in glodul uliteisi maiapoi am experimentat in gradina proprie. E posibil sa fie si greseli in cele ce am scris. Se corecteaza. Oricum 'invatamintele' sunt pentru cei ca mine si pentru mine (sa nu le uit), care nu fac productie si care habar n-au avut despre agricultura pana la o varsta destul de inaintata.

@Pentru cultura timpurie in solar, semintele se pun la germinat din a doua jumatate a lunii ianuarie.

        @Pentru gradina, semintele se pun la germinat in prima parte a lunii februarie, astfel incat, pe la mijlocul lunii aprilie sa transplantam rasadurile.

     Rasaduri din seminte

     A. In sera calda sau pe pervazul ferestrei

1.  Pregatesc pamantul pentru semanat – amestec pamant gras cu 1/3nisip si/sau perlit. Il pun intr-o tavita. Il tasez usor prin scuturare. Il pulverizez cu ceai de musetel sau un fungicid slab (chimic)

2.  Inmoi semintele in ceai de musetel sau fungicid slab (solutie cu previcur) Inmuierea poate dura de la o ora la 3-4 functie de rabdarea si timpul gradinarului.

3.  Seman semintele in tavite, ordonat, pe randuri. 3-4 cm intre randuri si 1cm intre seminte pe rand.

        @Se pot folosi pastile de turba pentru semanare. Se vor tine intr-o minisera pana la repicare.

4.  Acopar semintele cu putin pamant si presez usor cu un carton

5.  Pulverizez apa (ceai de musetel) pe suprafata. Pamantul trebuie sa fie reavan, nu ud.

6.  Tavitele le acopar cu folie transparenta. Folia trebuie sa fie cu cel putin 5cm deasupra pamantului si cel mai bine intr-o pozitie inclinata. Astfel, picaturile de condens care se formeaza « curg la vale » si nu cad direct pe rasad.

        @Le ud prin pulverizare atunci cand aproape dispar picaturile de condens si pamantul se deschide la culoare (se usuca). La pastilele de turba, tot asa, cand se usuca, se deschid la culoare. Cu ocazia udarii, aerisesc si ladita.

7.  Semanaturile le asez la lumina undev unde au diferenta de temperatura intre noapte (10-15grd) si zi (22-28grd) . Astea sunt conditiile pe care le am eu si sunt apropiate de necesarul pentru germinare.

        @Timpul de germinare – 1 – max 2 saptamani

        @Timpul de la rasarire pana la aparitia primelor frunze adevarate – 2-3 saptamani

8. Repicarea (operatia de rarire/transplantare a plantelor mici, rasarite din seminte) se face cand ai doua frunze adevarate la plantutele rasarite in tavite/pastile turba. Semnul ca plantele trebuie puse in ghivece noi, la cele semanate in pastile de turba, este aparitia radacinilor la vedere.

        @pamantul folosit pentru repicare trebuie sa fie bogat in nutrienti si amestecat cu nisip si/sau perlit ca si cel pentru semanare.

9.  Pun cate o plantuta/pastila in ghivece de min 7x7x7 sau in pahare de iaurt (400g) gaurite corespunzator. Le ingrop cam 1cm din tulpina. In aceasta faza plantele au cativa cm inaltime.

10. Se pulverizeaza preventiv cu un fungicid (solutie slaba), dar eu n-o fac.

11. Udarea o fac cu o stropitoare cu gura ingusta sau prin pulverizare. Tomatele beau apa multa, dar au nevoie de uscarea partiala a pamantului intre udari.

 12. Cam la o saptamana dupa repicare, incep fertilizarea cu ingrasamant foliar. De obicei folosesc Cropmax. O fac de 2-3 ori pana la plantarea in gradina.

13. Rasadurile trebuie "calite", cu 10-15zile inainte de plantarea in gradina. Cand vremea permite, ziua, intre ora 10 si 16 scot rasadurile la soare, sau deschid fereastra in dreptul lor. La inceput cate putin si apoi din ce in ce mai mult pentru a le cali.

        @ Timpul de la rasarire pana la plantarea in gradina este de aprox. 50-60 zile

14. Plantarea in gradina se face pana la frunzele bazale, adica putin mai adanc decat au fost in ghivecele 7x7x7, respectiv paharele de iaurt. Frunzele de la baza se rup.

@Rasadul trebuie sa aiba deja una-doua flori pornite cand il trecem in gradina.

@Un rasad sanatos va avea o tulpina de grosimea cel putin a unui creion.

B. In rasadnita

        Rasadnita o infiintez la sfarsitul lunii februarie, in gradina. Locul trebuie sa fie ferit de vant si sa aiba soare cat mai mult. Fac un pat de 40-50cm inaltime din balega de cal (sau vaca) proaspata peste care asez cam 20-25cm mranita din productia proprie. Acopar cu folie. Cam intr-o saptamana pe folie apare condensul. Inseamna ca materialul a inceput sa fermenteze (se incalzeste) si se pot pune semintele. Pun o rama inalta de cca 60-70cm peste patul pregatit ca mai sus. Rama va fi imbracata in folie.

Dupa germinare, cand au 2 perechi de frunze adevarate, plantele se raresc (repica).

Din timp in timp, in functie de temperatura, rasadnita se aeriseste.

La nevoie se uda cu atentie, pentru a nu desradacina plantutele.

        Cum procedez cu rasadurile

1. Faceti singuri rasadul ca mai sus sau cumparati rasad si transplantati-l in gradina daca sunteti la prima incercare. Gradinarii cu experienta isi fac cu usurinta propriile rasaduri, dupa posibilitati, intr-o sera, rasadnita sau pe un pervaz insorit.

        Soiurile potrivite pentru un incepator ar fi cele denumite « cherry » sau care cresc sub forma de ciorchine, adecvate si pentru cresterea in ghivece.

        Plantarea mai multor soiuri are ca avantaj asigurarea unei recolte continui. Ca o regula generala, saditi cel putin doua fire de rosii pentru fiecare membru al familiei, din fiecare soi plantat. Daca doriti sa faceti suc, conserve sau bulion, de la patru fire/persoana in sus.

2. Alegeti un loc insorit pentru cresterea tomatelor. Au nevoie de minim 7 ore de soare zilnic si multa caldura pentru a se coace si a fi gustoase.

3. Pregatiti locul prin adaugarea de mranita (25-40kg/mp)  pe care o incorporati in suprafata solului (cca 10cm adancime). Rosiile au cerinte mari in ce priveste calitatea solului. Necesita ingrasare cu materie organica. Daca nu aveti posibilitatea sa faceti propria mranita/compost, cumparati pamant imbogatit din magazinele de specialitate.

4. Transplantati rasadul mai adanc. Ingropati pana la primele doua frunze bazale sau chiar si pana deasupra acestora. Noi radacini vor apare in lungul tulpinii ingropate, ajutand la dezvoltarea plantei. Intotdeauna, la transplantare trebuie avuta in vedere dezvoltarea de noi radacini.

5. Udarea rasadurilor - turnati fiecarei plante cca 1,5l (unii spun chiar 4l/planta) apa calduta (20-25grdC) imediat dupa transplantare, pentru micsorarea socului.

        6. Distanta intre plante variaza  in functie de soi ; micsorarea distantei pe rand, cam la jumatate din cea recomandata, ajuta plantele, vara, pe canicula. Se umbresc una pe alta.

Intre randuri trebuie pastrata o distanta minima (cat sa treaca o persoana) pentru a se putea efectua lucrarile necesare.

        7. Se continua udarea cu cca 0,5l apa calduta/planta zilnic in primele 7-10 zile dupa transplantare.

        8. Mulcirea plantelor se poate face la doua saptamani de la transplantare. Se poate folosi iarba (de la tunderea gazonului), paie sau ace de pin. Ajuta la pastrarea umiditatii solului pe timp de seceta si controlul aparitiei buruienilor.

        Stratul de iarba (paie sau ace de pin) trebuie sa fie gros de 2-3cm si 15-20cm diametru in jurul plantei.

        9. Daca nu ploua, se uda cu cca 7-8l de apa/planta/saptamana, incepand cu a treia saptamana de la plantare.

        Udarea se face de 2-3 ori pe saptamana, deci cam 3-4l apa la o udare.

        Pe vreme secetoasa se uda mai des si chiar cu mai multa apa.

10. Sustinerea plantelor

        La doua saptamani de la plantare se sustin plantele in diverse moduri.

        @Cu araci – trebuie sa fie de cel putin 1cm grosime si intre 1,5-2,5m inaltime. Se ingroapa 30-60cm la cca 5cm de planta, catre N. Se leaga planta de arac astfel incat sa nu se deterioreze (stranguleze) tulpina sau frunzele.

Aracii pot fi din lemn, bambus, plastic, fier-beton, etc.

        @Chiar daca e mai putin utilazata, se poate practica legarea pe un suport tip retea ca pentru plantele agatatoare. Aceasta metoda ajuta la producerea de recolte bogate, dar este greu de aplicat deoarece tomatele au tendinta sa formeze tufe mari, bogate.

        @Sustinerea plantei cu un support tip « cusca » (grilaj) - acesta trebuie sa fie de cca 1m inaltime, sau mai inalt, daca plantele vor fi mai mari. Unele soiuri ajung la peste 1,5m inaltime.

        Un astfel de suport se poate realiza din plasa de sarma cu ochiuri mari, roluita (un cilindru gol) la dimensiunile dorite. Acest rulou se sustine cu araci infipti in pamant. 

@Pe spalieri. Se ingroapa stalpi din lemn inalti de 1,5-2m si grosi de min 7cm, din 2 in 2m. Intre stalpi se leaga 2-3 randuri de sirma de 3mm, distantate la 60cm una de alta. Pe sarme se vor lega tomatele pe masura ce cresc. Dimensiunile spalierilor sunt functie de marimea soiului de rosii cultivat

        11. Evitati folosirea ingrasamintelor chimice. Tomatele cresc foarte bine cu ingrasamant organic. Daca totusi utilizati ingrasaminte chimice, incercati cu jumatate din doza recomandata de producator, dar scurtati intervalul de timp la jumatate. Ingrasarea in exces conduce la cresterea rapida a plantei, in detrimentul sanatatii acesteia. Devine sensibila la boli si daunatori.

        12. Scuturati usor plantele o data, de doua ori pe saptamana timp de cateva secunde, dupa aparitia florilor. Aceasta operatie ajuta la cresterea productivitatii prin redistribuirea suplimentara de polen.

        13. Urmariti aparitia fructelor dupa min 45 zile de la plantarea in gradina.

        14. Trucuri

        @Pentru gradinile foarte mici – rosiile cresc si in ghiveci de 40-50cm inaltime si 45-60cm largime. Se umple cu pamant gras amestecat cu 1/3 nisip. Se planteaza rosia. Se infig 3-4 araci inalti in jurul plantei si se leaga intre ei.

        @Tomatele prefera un sol cu pH 6,0 la 6,8. Caderea florilor poate fi cauzata de lipsa de calciu care apare frecvent in solurile mai acide. Cenusa de lemn, de la soba din gospodarie, aruncata in brazda, pe timpul iernii, duce pH-ul spre valori usor alcaline.

        @Inainte de plantarea rasadului

-       aruncati cativa pumni de material organic pe fundul gropii de plantare. Pe masura ce radacinile cresc, vor atinge acest strat nutritiv folositor la dezvoltarea fructelor.

Sau

-      faceti un sant de cca 15cm adancime. Puneti un strat de urzici proaspat taiate, acoperiti-le cu un strat fin de pamant, apoi plantati rasadul. De asemeni, daca udati o data la saptamana cu zeama de urzici, plantele vor creste sanatoase.

@ Un fir de cupru trecut transversal prin tulpina plantei, sub nivelul solului, ajuta la pastrarea sanatatii plantei.

        @Fructele pot fi culese oricand dupa ce incep sa-si schimbe culoarea (1/3 din fruct se inroseste)  si asezate pe un pervaz unde sa-si continue coacerea. Aceasta metoda reduce posibilitatea pierderii fructelor datorita diverselor maladii ce le pot ataca in timpul coacerii. Sunt mult mai gustoase daca se lasa sa se coaca pe planta.

        @La plantarea in gradina puteti folosi un recipient (sticla de plastic) desfacut la ambele capete pe care sa-l ingropati impreuna cu planta in jurul ei sau alaturi. Foloseste pentru udare. Umpleti recipientul cu apa si aceasta va ajunge direct la radacinile plantei.

        @Infasurati tulpina plantei pana la coletul cu radacini in benzi din hartie de ziar. Vor feri planta de atacul coropisnitelor.

        @Cand incep sa se coaca fructele, aruncati un cub de zahar in recipientul de plastic si umpleti usor cu apa. Zaharoza va alimenta planta ajutand la obtinerea de rosii gustoase.

        @Copilirea (indepartarea lastarilor laterali crescuti la incheietura dintre tulpina principala si frunze/ramuri) se practica pentru obtinerea de fructe mai mari. Lastarii (copilii) vor lua tot mai mult din hrana plantei pe masura ce cresc. Ca regula generala, pastrarea lastarilor va avea ca rezultat producerea mai multor fructe dar de dimensiuni mult mai mici.

In general, copilii se rup imediat ce apar pe planta.

        @Cand copiliti plantele cu crestere nedeterminata, puteti proceda la ciupirea copililor, cand au 4-5 frunze pentru stoparea cresterii si pastrarea frunzelor respective. Astfel, se inlatura efortul de crestere a unei ramuri lungi, dar se pastreaza frunzele care vor ajuta la hranirea plantei.

        @Copilii (lastarii laterali) inradacineaza foarte usor in sol umed rezultand noi plante. Este insa nevoie de un lastar destul de mare si nu e de mare folos in climat cu sezon de crestere scurt. In acest caz plantele nu au timpul necesar de a ajunge la maturitate si recolta este compromisa.

@Utilizarea plantelor crescute organic (fie cumparate, fie din seminte proprii) asigura obtinerea de fructe curate, fara pesticide sau alte posibile substante chimice daunatoare.

        @Se poate incepe cultivarea tomatelor mai devreme decat sezonul normal, prin infiintarea unei sere temporare. Cumparati sau confectionati un grilaj cilindric (suport tip cusca) din material utilizat pentru garduri. Inalt de 1-1,5m si cu un diametru de 30-40cm.  Puteti folosi plasa de sarma acoperita cu plastic, cu ochiuri largi. La plantarea rasadului se ingroapa 15-20cm si cilindrul de plasa in pamant. Apoi se imbraca cusca in folie transparenta. Astfel se mentine umiditatea si o parte din caldura necesara plantei. Se inlatura folia cand planta atinge inaltimea grilajului sau apar primele fructe. Una din doua.

@Folositi zeama de gunoi de grajd pentru ingrasare. Daca aveti acces la gunoi de grajd bine putrezit va puteti face propriul ingrasamant. Puneti gunoi intr-un dres vechi si scufundati-l intr-o galeata de 20l. Lasati-l cateva zile. Diluati zeama 1 :1 cu apa si udati plantele.

        @Chiar daca trebuie sa evitati aruncarea resturilor de cafea in cantitati mari in compost, cofeina este utila, fiind toxica pentru melci si alti daunatori ai plantelor. Rezultate bune se obtin prin pulverizarea plantelor cu cafea. Pe frunze, cofeina nu are concentratia atat de mare incat sa dauneze plantei, dar destul cat sa devina un repelent puternic pentru diversi daunatori.

        @Pentru dezvoltarea armonioasa a plantelor si protectia impotriva bolilor si daunatorilor se practica culturile companion. Plantarea de busuioc la o distanta de cca 50cm , de ex., imbogateste parfumul rosiilor si actioneaza ca repelent pentru diverse insecte. Morcovii ajuta la cresterea productiei de rosii, deoarece tomatele trag substante nutritive de la morcovi (ca urmare morcovii raman mai mici). Busuiocul este un adaos delicios in diferite salate si in sosuri pentru paste de ex.

        Vezi si Asocierea legumelor

        @Daca temperaturile depasesc constant 35grdC este indicata umbrirea partiala a tomatelor in timpul pranzului.

        15. Despre conditii de cultura

         Tomatele iubesc caldura si cresc repede imediat ce au inradacinat. Solultrebuie sa fie cald pentru o buna inradacinare. Solul se prepara cu materie organica. Se face un sant mai scurt decat inaltimea rasadului cu tot cu ghiveci. La un capat al gaurii sapati adanc atat cat ghiveciul asezat acolo sa fie aproape acoperit. Aceasta parte adancita este pentru balotulde radacini. Pe o parte a tulpinii plantei (numai pe o parte) scrijeliti usor 4/5 din tulpina, incepand de la baza in sus astfel incat sa luati pielita exterioara. Actionati usor ca restul plantei sa ramana intact. Planta se sprijina in palma mainii libere. Apoi puneti planta pe o parte in sant. Partea scrijelita spre in jos si balotul de radacini in partea adanca. Tulpina trebuie sa fie cam la 1,5cm de suprafata. Acoperiti aproape intreaga planta cu noroi lasand numai varful afara (cam 3cm). Faceti o ridicatura din pamant astfel incat varful plantei sa fie indreptat in sus. Umblati cu atentie in special cu varful de crestere. Apasati usor solul pentru a intra in contact cu tulpina decojita partial. Udati si mai adaugati pamant pentru ca balotul de radacini sa fie bine acoperit.

@Prin scrijelirea (decojirea) tulpinii se expune stratul celular din care vor creste radacini. Prin ingroparea la suprafata se asigura caldura necesara. Sistemul radicular se va dezvolta in jos, in pamant. In scurt timp vom avea un sistem radicular puternic care va sustine partea verde a plantei. Cu dezvoltarea radacinilor si planta va incepe sa creasca rapid producand ramuri viguroase si multe inflorescente.

        @Motivul plantarii pe santul de mica adancime este ca plantele de tomate iubesc solul cald. Cand se sapa o gaura si balotul de radacini este plantat profund, acestea vor creste mai lent deoarece caldura ajunge mai greu in adanc decât in suprafata. Este bine sa mulcim solul peste vara, cand este foarte cald si este nevoie sa se retina umezeala si sa se descurajeze buruienile.

        @Plantele cu crestere determinata se dezvolta intre anumite limite si apoi se opresc sau incetinesc cresterea. Plantele cu crestere nedeterminata cresc incontinuu formand tufe mari, dezordonate.

        @Niciodata nu rupeti lastarii laterali (crescuti la baza ramurilor cu fructe) la tomatele cu crestere determinata. Acest tip de plante produc toate fructele o data si ruperea lastarilor va avea ca rezultat o recolta slaba.

        16. Lucrarile fara de care nu veti avea recolte bune de rosii :

        @Legarea – se face pe masura ce cresc plantele

@ Copilirea – se face la plantele cu crestere nedeterminata, de cate ori este nevoie

@Udarea – de cate ori este nevoie. Vara pe canicula se uda noaptea sau dimineata foarte devreme, cand pamantul este racorit. Este de preferat un sistem de udare prin picurare.

@Prasitul – se face prima data cam la doua saptamani de la plantare. Apoi, ori de cate ori este nevoie. Are ca scop spargerea crustei care se formeaza de la udare si distrugerea buruienilor.

@Ingrasarea – dupa stabilizarea rasadului in gradina, se face cam la doua saptamani, de preferat cu ingrasamant natural.

        @ Carnitul – consta in ruperea varfului plantei la doua-trei frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. Urmareste stoparea dezvoltarii plantei in favoarea coacerii si cresterii fructelor. Se face cand planta are 6-7 ciorchini de fructe.

         @Copilirea si carnitul se practica la soiurile cu crestere nedeterminata.

        17. Atentionari

        @Tomatele sunt predispuse atacului multor boli si daunatori, dar acestea pot fi evitate in marea majoritate, in primul rand folosind soiuri rezistente.

        @Pentru prevenirea mucegaiurilor si bolilor produse de ciuperci, udati plantele dimineata, de preferinta, prin utilizarea unui sistem de irigare prin picurare sau inundare pe sant. Stropirea plantei cu apa creste sansele aparitiei mucegaiului si proliferarii sporilor ciupercilor, deci infectarea. Face exceptie pulverizarea plantei cu ingrasamant foliar, care contine microelemente ce vor fi absorbite direct ajutand la o buna dezvoltare a plantei. Aceste stropiri ar trebui facute seara sau dimineata devreme, cand porii sunt deschisi.

        @Nu mancati niciodata altceva decat fructele de tomate. Restul partilor sunt toxice ca la toate plantele din aceasta familie (Solanaceae)

        @Pentru recolte bune sunt necesare atat anumite conditii de climat cat si de sol. Nu asteptati recolte bogate in verile ploioase si reci.

        @La transplantare aveti grija sa nu deranjati sistemul radicular. Daca sunt taiate su ranite multe radacini, planta se dezvolta mai greu sau poate muri.

        @Pe masura ce plantele se dezvolta, materialul legaturilor poate deveni prea strans si va sugruma tulpina care se ingroasa. De aceea e bine sa folosim un material elastic ; de exemplu fasii de panza din haine mai vechi sau fasii dintr-un dres. Acestea din urma sunt suficient de elastice si rezistente. Pot fi folosite si la legarea altor plante.

Trandafiri din seminte

Am aflat de curand, cate ceva, despre cresterea trandafirilor din seminte. Se pare ca acestia pot avea flori cu totul deosebite fata de parinti. Cum pe mine nu ma intereseaza foarte mult partea stiintifica, m-am informat cat de cat, asupra subiectului si am pornit la practica.
Metoda de pregatire si insamantare folosita si pe care o voi descrie mai jos, este relativ cunoscuta printre cei care obisnuiesc sa-si creasca plantele din seminte.
Am adunat cateva macese de la trei trandafiri diferiti.
De la un teahybrid a carui denumire nu o cunosc si care il voi numi in continuare ThNOID.
De la Rosarium Uetersen, un catarator viguros.
De la un englezesc, (cred ca este Heritage), care creste sub forma de tufa. Macesele au aparut in mod natural, fara vreo interventie umana. Ar fi trebuit adunate inainte de primul inghet, undeva pe la jumatatea lui noiembrie. Dar,  cum mai mereu imi vine pofta de experimentari la timp nepotrivit, eu le-am cules pe la jumatatea lui decembrie. Dupa cateva nopti geroase, cu temperaturi de pana la minus 10C.
Le-am pus direct in pungi cu fermoar, etichetate, pe care le-am pastrat in sertarul de legume al frigiderului, pana dupa sarbatori.

 

Astazi, am taiat macesele in doua cu un cutit. Semintele sunt destul de mari. Numarul lor difera de la un fruct la altul, chiar daca provin de la acelasi trandafir. Se poate observa si diferenta de marime intre macese. Cea de la Th a fost mult mai mare decat celelalte.

 

.

Am spalat semintele cu apa calda. Le-am pus intr-o sita metalica pentru ceai si le-am razuit pe peretele acesteia. Operatia are ca scop eliminarea tuturor urmelor de fruct. Apoi le-am lasat doua ore in ceai de musetel, caldut, pentru inmuiere. Intre timp am pregatit servetele groase si pungi cu fermoar, etichetate. Am asezat semintele pe servetelele impaturite. Am udat servetelul cu ceai de musetele prin pulverizare, astfel incat sa nu fie foarte ud. Am impachetat si am pus servetelele in pungi. Am pus totul in sertarul de legume al frigiderului.Pentru ca semintele sa germineze este nevoie de stratificare timp de trei luni. La inceputul lui martie ar trebui sa apara primele semne de germinare.
 Stratificarea este operatia de mentinere la rece a semintelor, astfel incat sa se imite conditiile naturale de iernare.
Pentru evitarea aparitiei mucegaiului, se poate folosi apa oxigenata in locul ceaiului de musetel.
Se verifica semintele din cand in cand si se mai pulverizeaza, daca este cazul, pentru a se pastra umiditatea.
La primele semne de incoltire, semintele se scot din pungi si se planteaza intr-un substrat de insamantare, intr-o minisera. Substratul trebuie sa permita scurgerea cu usurinta a apei si sa hraneasca plantutele pana la trecerea lor in ghivece individuale.